Lopadea Veche

Lopadea Veche (în maghiară Olahlapád = Lopadea Românească) este un sat în comuna Mirăslău din județul Alba, Transilvania, România.

Altitudinea medie: 323 m.

Situl arheologic de la Lopadea Veche din punctul “Jidovina” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „O: Lapád” (Olah Lapád = Lopadea Românească). La sudul satului este marcat pe hartă un monument (“Mausoleum“).

Sursa

Cicău

Cicău (în maghiară Csákó) este un sat în comuna Mirăslău din județul Alba, Transilvania, România.

Satul Cicău este situat în partea centrală a României, în nordul județului Alba. La nord se învecinează cu Lopadea Veche, la nord-est cu Rachiș, la vest cu Podeni, la sud-vest cu Ciugudu de Sus iar la est cu Ormeniș și Mirăslău.

Altitudinea medie: 372 m.

  • În acest sat s-a descoperit o necropolă de înhumație datând de la sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al VIII-lea, în care s-au găsit cercei, arme (o sabie, un topor, un vârf de lance) și piese de harnașament (zăbale, falere, scărițe de șa, rozete). Siturile arheologice de la Cicău din punctul “Săliște” sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba[3] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
  • Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de Csákó.

Sursa

Ormeniş

Ormeniș (în maghiară Marosörményes), adică Armenișul de Mureș, este un sat în comuna Mirăslău din județul Alba, Transilvania, România.

Altitudinea medie: 368 m.

Siturile arheologice de la Ormeniș din punctul “Cânepiști” sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba[3] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Sat pare întemeiat de secui, dar rămâne de aflat de ce satul poartă numele MarosÖrményes, adică Armenișul (satul armenilor) de pe Mureș. Datele de arhivă indică ca din secolul al XVI-lea sarul are locuitori preponderent români (printre care mulți mici nobili români).

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) apare sub numele de Örményes.

Până în anul 1876 a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

Sursa

Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).
(mai mult…)

Biserica Reformată din localitatea Mirăslău

Satul, aşezat în zona de şes a Mureşului, în urma bătăliei sângeroase dintre Mihai Viteazul si generalul Basta, la 18 septembrie, 1600, a ars din temelii. Mai târziu s-a stabilit în locul în care se află astăzi.
Tradiţia pomeneşte de existenţa a trei pruni, plantaţi în mijlocul unei arături, aflate în dreapta drumului ce duce de la Unirea la Aiud. Aceşti pomi erau îngrijiţi cu mare sfinţenie şi respect, simbolizând amintirea vie a strămoşilor. Tot în acele locuri se pomeneşte de o fântână, în care se află clopotul mare al bisericii, simbolizând “glasul amuţit pe vecie” al satului masacrat.

(mai mult…)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support