Monumentul lui Mihai Viteazul este situat în dreptul localităţii Mirăslău, pe şoseaua naţională E 81, lângă podul de peste valea Mirăslăului, la o distanţă de 7 km de Aiud-oraşul cel mai apropiat. Monument ridicat în amintirea bătăliei din 18 septembrie 1600, între Domnitorul Mihai Viteazul şi generalul imperial Gheorghe Basta.
Monumentul a fost realizat în anul 1956 de către Astra Sibiu, apoi în anul 1968 a fost restaurată, placa fiind scoasă şi înlocuită cu cea de astăzi. Şi astăzi, acea placă comemorativă se regăseşte în curtea Cetăţii din Aiud ( Muzeul de Istorie din Aiud ).
Bătălia de la Mirăslău a avut loc la 18 septembrie 1600 lângă Mirăslău între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui) și trupele austriece ale generalului imperial Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania).
Conflictul dintre domnul Mihai Viteazul, devenit și principe al Transilvaniei în urma Bătăliei de la Șelimbăr, și nobilii transilvăneni s-a acutizat. Stăpânirea lui Mihai Viteazul în Transilvania a fost considerată nelegitimă de către Dieta de la Turda din 23 august/2 septembrie 1599, convocată de Ștefan Csáki (cel care dorea el însuși să devină principe al Transilvaniei), recunoscându-se autoritatea împăratului german Rudolf al II-lea (1576–1612).
Mihai Viteazul şi-a ales locul de desfăşurare a luptei la Mirăslău, deoarece era un loc prielnic de desfăşurare în favoarea lui, respectiv într-un loc îngust, între râul Mureş, dealuri, pârâul Lapad (Lopadea-Veche ) şi o pădure întărită prin şanţuri. Lupta a început prin atacurile altileriei, din ambele părţi. Gheorghe Basta , l-a trădat simulând retragerea pentru a-l obliga pe Mihai să părăseasca pozitia. Cu toate că-şi alesese o pozitie întărită în mod natural, Mihai cu firea lui impulsivă, nu a profitat de această aşezare strategică şi s-a lăsat provocat de Basta, care a simulat retragerea. Mihai considerând această retragere ca un semn de slăbiciune a trupelor lui Basta, părăseşte poziţia întărită şi începe să urmărească pe inamic. Aceasta mare greşeală a fost una dintre cauzele înfrângerii de la Miraslău. O alta cauză a fost superioritatea trupelor lui Basta. Cavaleria sa a fost atacată de către inamic şi risipită, tunurile pierdute în timp ce o mare parte din mercenarii cazaci l-au părăsit. Mihai Viteazul a fost înfrânt aici la Miraslău, murind 4.000 dintre oamenii săi, iar domnul, pentru a se salva trece Mureşul pornind spre Alba Iulia.
Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, dar acesta complotează împotriva sa, şi din ordinal său se pune la cale să fie ucis , pentru ca acest împărat urmărea demult să scape astfel de un competitor la stapânirea Transilvaniei. Pe Câmpia Turzii, Mihai este ucis mişeleste de generalul Gheorghe Basta pe data de 9/10 august 1601. Capul său este luat de către unul dintre căpitanii domitorului şi înmomântat la Mănastirea Dealu, lângă Târgovişte.
” Aşa a sfârşit un mare general un poet al spadei, un entuziast, un visător, dorind sa facă într-un an ceea ce nu s-a făcut în o sută de ani”. (N. Iorga)
